Primeste iubirea pe care o doresti | Harville Hendrix
Primeste iubirea pe care o doresti | Harville Hendrix

Primeste iubirea pe care o doresti | Harville Hendrix

Citeam acum cateva zile parerea cuiva despre cartile de dezvoltare personala, ca ar fi un fel de manipulare. Din puctul meu de vedere atunci cand citesti aceste carti si aplici ceea ce citesti aici, ai posibilitatea de a-ti schimba viata. Nimeni nu te poate manipula daca tu nu-i dai acest drept! (citeste Psihologia persuasiunii )

Primeste iubirea pe care o doresti – un ghid complet pe care ar trebui sa-l citeasca fiecare cuplu. Ca sa primesti iubirea pe care ti-o doresti, trebuie mai intai sa-ti cunosti ranile din copilarie, sa-ti recunosti frustrarile si sa fii deschis pentru a te schimba.

La fel ca si in cartea Cele cinci limbaje ale iubirii este explicata diferenta dintre iubire si indragostire, indragostirea fiind catalogata drept o obsesie de inceput, care ii face pe cei doi parteneri sa spuna ca nu pot trai unul fara celalalt si facandu-i pe acestia sa actioneze nechibzuit.

Autorul aduce in discutie “creierul vechi” cel care are deja intiparite niste evenimente pe care noi le asociem oamenilor si intamplarilor din prezent si care are rolul de a ne pastra in siguranta. “Creierul nou” pe de alta parte este acea parte constienta, vigilenta si care se afla in permanenta in contact cu tot ce se intampla zilnic in jurul nostru.

Spre deosebire de creierul nou, care se bazeaza pe perceperea directa a fenomenelor externe, creierul vechi isi extrage datele din imaginile, simbolurile si gandurile produse de creierul nostru.

Creierul vechi si creierul nou, atat de deosebite, fac in permanenta schimb de informatii si le interpreteaza.

Se pare ca ne indragostim de cineva care ne aduce aminte de parintii nostri, cineva care ne face sa traim ranile din copilarie. Uneori ne identificam cu unul din parinti si reactionam in relatia noastra ca si el/ea. La fel cum parintii ne-au acordat toata atentia cand am fost mici, ne-au satisfacut nevoile afective si fizice, ii cerem partenerului nostru sa ne ofere tot ce avem nevoie. Numai ca partenerul nostru nu este venit in aceasta relatie pentru a ne satisface noua nevoile, poate ca si el duce lipsa de afectiune si nu a primit niciodata afectiune de la parintii lui, si astfel nu are ce sa ne ofere din moment ce nu stie cum sa o faca. Ambii parteneri vin intr-o relatie cu un “bagaj de rani emotionale”. Gestionarea acestor rani depinde doar de dispozitia noastra sufleteasca si de puterea noastra de a ne schimba.

Partenerii nostri ne starnesc nelinistea trezind la viata anumite parti interzise din noi. (…) au sau par sa aiba aceleasi trasaturi negative ca parintii nostri, adancind si mai mult trauma provocata de vechile rani si, in acest fel, trezindu-ne frica inconstienta de moarte.

Foarte multi oameni descopera dupa ceva timp, ca un anumit comportament al partenerului lor le trezeste amintiri, pe care le-au simtit intens in copilarie sub forma unei suferinte (agresiune fizica sau emotionala). Asemanarile dintre parinti si partener sunt subtile, sau uneori identice. Dusmanul este in interiorul fiecaruia si este compus din acele parti negate si reprimate din fiinta noastra, care ameninta sa ajunga in planul constientului.

Atunci cand partenerul ne supara, ne indepartam de el si evitam intimitatea. Il consideram pe acesta un dusman deoarece ne aduce aminte de o suferinta traita in copilarie.

Orice persoana – parinte, partener sau vecinul de alaturi – pe care creierul vechi o percepe drept o sursa de satisfacere a nevoilor, iar dupa aceea nu ofera aceasta satisfacere, este catalogata de creierul vechi ca o sursa a suferintei, iar suferinta intensifica spectrul mortii. Daca partenerul vostru nu nutreste iubire protectoare fata de voi si nu urmareste sa va implineasca nevoile fundamentale, o parte din voi se teme ca veti muri si considera ca partenerul vostru permite sa se intample un asemenea lucru.

Astfel ca, atunci cand lipsa “iubirii protectoare” este insotita de vorbe care ne ranesc, sau de abuz fizic, partenerul nostru devine un dusman “de moarte”. Faptul ca ne evitam partenerul actual nu este din cauza faptului ca ne dorim pe altcineva mai bun, ci este fuga de moarte.

O alta greseala pe care o facem toti este sa ne identificam cu partenerul nostru. Asa cum nu exista doua frunze identice intr-un pom, asa nici oamenii nu pot fi identici. Suntem diferiti atat fizic cat si emotional.

Cand presupuneti ca partenerul vostru este identic cu voi, de fapt ii negati existenta. Intr-o relatie sanatoasa, intelegeti ca traiti alaturi de o alta persoana, care nu este o extensie a voastra. Partenerul vostru este un individ unic, a carui perspectiva e la fel de pertinenta ca a voastra. Esecul de a intelege existenta distincta a celuilalt reprezinta sursa majora de conflict dintre parteneri.

Cum putem vindeca aceste parti din noi care ne fac sa vedem partenerul ca pe un dusman care nu vrea sa ne indeplineasca cele mai adanci dorinte? Prin practicarea Terapiei Relationale Imago sau conceptul de “parteneriat constient”. Partenerii sunt conectati mereu intr-un mod fundamental, desi se percep uneori ca fiind separati. Atunci cand trec printr-un conflict, cei doi nu mai constientizeaza legatura lor si traiesc un sentiment de izolare.

Pentru a dobandi un “parteneriat constient” trebuie sa identifici si sa interpretezi comportamentul de aparare impotriva intimitatii, care duce la lupta pentru putere intr-o relatie. Dupa ce s-au facut studii, se pare ca aceasta lupta este “o dorinta paradoxala de conectare”.

Explicatia tipetelor din timpul certurilor este asociata cu tipetele bebelusilor care isi exprima dorinta de conexiune cu parintii, exprimarea nevoilor fizice si emotionale. Creierul vechi isi aminteste ca atunci cand plangea si tipa, parintii veneau imediat si ii satisfaceau nevoile. Totul venea din exterior si cineva avea grija de noi. Astfel ca toti suntem “niste bebelusi” care vor sa fie intelesi si care isi doresc atentie totala.

Din studiile pe care le-a realizat, sau experiente pe care le-a trait si constientizat, Dr Hendrix a aflat ca depasirea momentului care ti-a provocat suferinta si puterea interioara, nu te fac sa uiti suferinta sau sa treci cu adevarat peste ea. Aceasta metoda este sabotata de creierul vechi care iti aduce acele imagini toata viata ta. Nu putem primi iubirea de sine, cea care vine din interior.

Salvarea nu vine din “interior”; ea se implineste cand suntem iubiti si ocrotiti de ceilalti.

(…) iubirea pe care o cautam trebuie sa vina nu doar din partea unei persoane care face parte din contextul unei relatii sigure, intime, ci din partea unei perechi imago – cineva atat de asemanator cu parintii nostri, incat mintea noastra inconstienta i-a contopit intr-una si aceeasi imagine. Acesta pare singurul mod de a sterge suferintele din copilarie.

Ne putem bucura de atentia si imbratisarile pe care semenii nostri ni le dau, insa nu va fi de durata starea de liniste si pace interioara, pentru ca adevarata vindecare va veni cand vei gasi “perechea imago”.

Cand partenerii vor reusi sa se iubeasca intr-o maniera altruista, va avea loc un schimb de eliberare de energie, care va duce la eliminarea negativismului si a toxicitatii.

Poti cumpara cartea dand click pe unul din link-urile de mai jos:

68 / 100

3 comentarii

  1. Pingback:Cele patru legaminte cartea intelepciunii toltece de Don Miguel Ruiz

  2. Pingback:Fifty Shades of Grey | E.L. James – Dusă cu cartea

  3. Pingback:Dăruiește iubirea care vindecă Harville Hendrix Helen Lakelly Hunt

Lasă un răspuns

Drepturi de autor!

%d blogeri au apreciat: