Dăruiește iubirea care vindecă | Harville Hendrix, Helen Lakelly Hunt
Dăruiește iubirea care vindecă | Harville Hendrix, Helen Lakelly Hunt

Dăruiește iubirea care vindecă | Harville Hendrix, Helen Lakelly Hunt

Stilul lui Harville Hendrix îl cunosc din cartea Primește iubirea pe care o dorești, iar colaborarea cu Helen Lakelly Hunt care îi este și parteneră de viață, face ca această carte să fie dublu cercetată și făcută de doi terapeuți practicieni.

Au experiența propriei familii și nu “vorbesc doar din cărți” sau doar pe baza cazurilor care vin la ei în cabinet. M-a surprins plăcut și m-a făcut să înțeleg mult mai bine tehnica dialogului intențional, pe care o voi dezvolta în recenzia mea.

Cartea este un ajutor veritabil pentru a pune baza unei relații sănătoase și de lungă durată cu propriii copii. De multe ori acționăm inconștient și distrugem relația cu copiii, însă atunci când conștientizăm greșeala putem acționa conștient generând și vindecarea noastră.

Rănile sufletești

Așa cum am vorbit și în recenziile anterioare, rănile sufletești se activează în momentele de tensiune din viața noastră. Atunci când le trăim, este bine să le conștientizăm și să le lăsăm să acționeze pentru a se vindeca. Îți trebuie exercițiu și forță pentru a nu lăsa egoul să-ți joace o festă și să te facă să crezi că te-ai vindecat, sau să uiți de ceilalți și de rănile sufletești pe care le poți activa în ei.

Având un copil, am conștientizat ce fac rău și am observat cum anumite răni din copilărie se pot transfera comportamentului meu.

Orice vi se întâmplă, s-a întâmplat deja. Întrebarea importantă este: cum o să vă descurcați? Cu alte cuvinte, și acum ce o să faceți?

Jon Kabat-Zinn

Toți greșim, însă niciodată nu este prea târziu de a îndrepta o greșeală, de a schimba ceva în noi, în relația pe care o avem cu copiii noștri. Trebuie să învățam să trăim cu trecutul și să nu visăm prea mult la viitor. Trăirea în prezent este conștientizare.

Teoria Imago

Teoria Imago explică cum fiecare din noi suntem creați din tiparele părinților noștri, după un program care ne face să supraviețuim. Să te naști, să te dezvolți și să crești, să te maturizezi și să te căsătorești, să dai viață copiilor tăi face parte dintr-un tipar. Unicitatea fiecărei persoane nu este constrânsă de acest tipar și nici nu ne împiedică să evoluăm. Știm toți cazurile în care copiii își depășesc părinții sau cazurile în care copiii își umilesc părinții prin comportamentul lor.

Beneficiem de pe urma faptului că știm că există un tipar coerent, care descrie modul în care interacționăm unii cu alții. Odată ce tiparul este înțeles, ne ajută să creăm o cale de ieșire în încâlceala suferinței și confuziei generale ce caracterizează o mare parte a vieții de familie.

Ce poate face un părinte pentru a deveni conștient, pentru a desfășura un parentaj conștient?

Descoperirea copilului

Educându-ne putem afla despre etapele dezvoltării copiilor, despre schimbările care au loc la adolescență și apoi la maturitate. Nu te poți considera un părinte conștient dacă și la 30 de ani îi spui ce să facă copilului tău. Îi vei dicta ceea ce vrei tu să fie, nu ceea ce este el și ce fel de validare are el nevoie. Părintele trebuie să asigure o dezvoltarea emoțională a copilului pe tot parcursul anilor de copilărie, de adolescență și apoi de maturitate.

Este important să punem și limitele de care acesta are nevoie în fiecare stadiu al dezvoltării sale. Dacă nu punem noi aceste limite, acesta le va cere și le va cere într-un mod agresiv, necontrolat. Deși sunt voci care spun că nu trebuie să impunem limite copiilor, sunt și persoane care au studiat necesitatea impunerii unor limite copiilor. De aceea mi-a plăcut această carte, că explică și aceste limite, și când le poți aplica.

Identificarea stilului de parentaj folosit

Chiar dacă ai un stil de parentaj inconștient, acceptând acest lucru poți schimba în interiorul tău ceea ce observi că declanșează în tine anumite reacții pe parcursul dezvoltării copilului tău.

Dacă părintele tinde să-și “explodeze” emoțiile către exterior (ca o exagerare), partenerul său va avea tendința să-și rețină emoțiile în interior (ca o minimalizare), și invers. Părinții sunt opuși unul altuia în primul rând din cauza procesului de selecție inconștientă care i-a unit și, în al doilea rând, pentru că ei tind să devină polarizați în multe dintre chestiunile care apar de-a lungul anilor.

Acest stil de parentaj inconștient l-am abordat și eu. Mami era cea explozivă, cea care dorea ca lucrurile să fie ca la carte, cea severă, iar tati a devenit “bun ca pâinea” când îndeplinea toate voile copilei. Și el ducea un stil de parentaj greșit, dus în cealaltă extremă. Cu timpul am echilibrat acest decalaj și am ajuns la un rezultat frumos. Un copil conștient care duce și el un fel de “parentaj conștient” cu prietenii lui.

Simbioza cognitivă

Nu-ți proiecta propria imagine în copilul tău. El nu este setul tău de valori, nu este aspirațiile tale sau eșecurile prin care ai trecut. Este momentul în care părintele nu face diferența între emoțiile personale și emoțiile copilului, între dorințele personale și dorințele copilului.

Mai mult decât atât, nevoile sale nesatisfăcute vor interfera tot timpul și va vrea să-l crească așa cum el ar dori ca un părinte magic să-l iubească, să-l ghideze și să-l protejeze pe el. Iar acest lucru poate să răspundă sau nu nevoilor copilului. Cel mai probail nu.

Cercetarea tiparelor preluate de la părinți

Pentru a face acest tip de cercetare trebuie să privești persoanele care te înconjoară, persoane cu care tu interacționezi cel mai des și care îți pot furniza impresii prețioase.

Originea emoțiilor intense față de copilul tău își au rădăcina în copilăria ta, în modul în care te-au crescut părinții tăi.

Analizează-ți atitudinea pe care o ai pentru propria persoană sau față de viață. Ascultă cu atenție observațiile pe care ți le face partenerul tău de viață și vezi ce poți face pentru a-ți schimba relația pe care o ai cu copilul tău.

Copilul se naște având un plan de dezvoltare dedicat întregirii sale, plan aflat în acord cu procesul acestui univers și care include propria dezvoltare, întregire, vindecare și evoluție spirituală. Și noi, și copilul nostru suntem niște puncte în care universul devine conștient de sine.

Dialogul intențional

Ne învață cum să fim un părinte coerent, cu scopuri bine stabilite, care își dezvoltă o relație sănătoasă cu copiii săi, în timp ce-i ajută să aibă propria independență și să vadă care este obiectivul copilăriei.

Problema este aceea că ce face un părinte în prezent este parțial influențat de evenimente care de fapt nu au loc în prezent. Comportamentul său actual a fost influențat din afara scenei, de persoane care nici măcar nu sunt de față. Părintele rostește replicile de parcă ar veni de la el, actualul adult, dar ele provin de la altcineva, dintr-un alt timp și dintr-un loc diferit.

Cum trebuie să se desfășoare dialogul intențional?

Primul pas – inițierea dialogului

Părintele trebuie să-i comunice intenția copilului și să găsească un timp potrivit pentru a discuta. Purtând o discuție atunci când ai nervii întinși la maximum sau copilul plânge și urlă, și nu te poate auzi în niciun caz, acela este un dialog din start greșit.

Al doilea pas – stabilirea subiectului de discuție

După ce a fost stabilit momentul desfășurării dialogului, părintele îi comunică copilului ceea ce vrea să discute. Trebuie să facă acest lucru pe un ton neutru și nu să inspire teamă copilului. Trebuie să întrebăm copilul constant dacă a înțeles mesajul și ceea ce am vrut să transmitem, înainte de a trece la punctul următor.

Al treilea pas – manifestarea emoțiilor copilului

Este important ceea ce simte și de ce a acționat într-un anumit fel. Părintele se va asigura și el că a înțeles mesajul copilului, repetând cuvintele acestuia și fiindu-i validat mesajul va putea trece la pasul următor.

Al patrulea pas – oglindirea sentimentelor copilului

Un părinte care a condus bine un dialog până în acest moment, va trebui să oglindească sentimentele copilului pentru felul cum a acționat într-o împrejurare. Va trebui să-i înțeleagă sentimentele, dar să nu-i valideze modul cum a acționat. Un părinte poate înțelege că fiul său a copiat pentru că îi era frică să nu ia a doua notă mică, însă nu-l va încuraja să mai procedeze vreodată așa, sau că a procedat corect încercând să obțină ceva fraudulos.

Acest dialog are rezultate foarte bune și în practicarea lui pentru scăderea intensității furiei. Repetând niște întrebări înainte de a reacționa într-un fel, faci că acestea să scadă din intensitate și creierul să proceseze mai bine ceea ce urmează să verbalizeze.

La fel ca și cartea Primește iubirea pe care o dorești care a devenit cel mai vândut ghid de transformare a unei relații intime într-o sursă neîntreruptă de iubire și armonie, așa și Dăruiește iubirea care vindecă tinde să devină un ghid de parentaj foarte apreciat, care vindecă atât rănile părinților, cât și preîntâmpină dezvoltarea unora noi în copiii lor.

Mulțumesc pentru exemplar, Editura Herald!

Am căutat cartea pentru tine. Alege de unde vrei să o cumperi:

63 / 100

Un comentariu

  1. Pingback:Un pamant nou | Eckhart Tolle 2021

Lasă un răspuns

Drepturi de autor!

%d blogeri au apreciat: