Cuprins
În Cel care mă așteaptă Parinoush Saniee vorbește despre condiția femeilor din Iranul anului 1979, despre religia islamică și căsătoriile tradiționale, dar și despre destinul unei femei puternice, care reușește să evolueze mai mult decât era permis femeilor din lumea ei. Denumirea în limba engleză, The Book of Fate, este mult mai potrivită decât titlul în română. Romanul a fost interzis de două ori în Iran, ulterior fiind publicat în peste douăzeci de ediții, dar a prins foarte bine și la noi în țară.
Condiția femeilor din Iran trecut și prezent
Cartea lui Parinoush Sanie relatează viața unei femei din Iran prin vocea lui Masumeh, din adolescență până la vârsta de 50 de ani, o femeie care trece prin diverse greutăți personale, schimbări sociale și politice masive în Iran. Problemele lui Masumeh sunt problemele cu care se confruntă și azi femeile din Iran.
Protestele din Iran din zilele noastre au început după ce o tânără de numai 22 de ani, Mahsa Amini, arestată pentru că nu purta hijab-ul în concordanță cu standardele religioase, a murit în circumstanțe dubioase.
The Book of Fate
Parinoush Saniee ne prezintă o lume patriarhală, în care femeia este doar un obiect, aparține unui bărbat (tatălui, fratelui, soțului). Deși trăiește în această lume patriarhală, Masumeh are ambiții mari, dorește să intre la facultate și să studieze medicina. Însă Părinții au așteptări de a studia medicina de la unul dintre fii, nu de la fiica lor. Dorește să devină independentă, să plece din familia ei și să iubească cu adevărat.
Familia ei este numeroasă, iar frații ei sunt foarte autoritari față de Masumeh. Nu sunt de acord ca ea să meargă la școală. Doar tatăl ei crede în ea, o sprijină și o lasă să devină o femeie educată.
În drumul ei spre școală tot observă un tânăr student farmacist, Saeid, de care se îndrăgostește, iar sentimentele sunt reciproce. Deși schimbă doar câteva priviri și ulterior câteva replici, iubirea dintre ei este pură și nevinovată, reală și puternică. Din cauza unei căzături pe gheață și a imobilizării ei în casă, cei doi încep să-și scrie scrisori, iar prietena ei, Parvaneh, îi ajută cu schimbul de scrisori.
Eu și Parvaneh am trăit împreună toate etapele îndrăgostirii. Arată un interes identic cu al meu în legătură cu acest sentiment nou, chiar dacă nu era direct implicată, și mă întrebă încontinuu cum mă simțeam și la ce mă gândeam când tăceam. Eu atunci îi povesteam de visele mele, de dorințele mele, de neliniștile mele legate de viitor, de teama de-a trebui într-o zi să mă căsătoresc cu altul. […]
Eu și Saeid nu vorbiserăm încă, dar, în ultima vreme, când treceam împreună cu Parvaneh pe lângă el, mă saluta cu voce scăzută și de fiecare dată inima îmi tresărea și bătea mai tare. În acele zile, citeam poezii de dragoste și le învățam pe de rost cu o viteză impresionantă.
Dar iubirea lor nu rămâne un secret mult timp, deoarece fratele său, Ahmad află despre cei doi, iar Masumeh este batjocorită și bătută de frații ei. Momentul descoperirii iubirii lor mi se pare de un violență ireală. Pur și simplu citeam și nu-mi venea să cred cum frații ei pot să se poarte atât de urât cu ea, o loveau întruna și spuneau că i-a făcut de rușine. Este inimaginabil că aceste lucruri se întâmplă și acum în unele țări musulmane.
Lui Ali, chiar dacă era încă un copil și nu-și schimbase nici vocea măcar, îi pulsau venele de la gât și mi-a tras un șut. […]
Ahmad a sărit în mijlocul camerei și mi-a tras o palmă atât de puternică, încât am simțit în gură gustul sângelui. […] Mi-a tras un pumn în ochi, lovindu-mă de jos în sus. Amețisem și, o clipă, am crezut că am orbit. […] am primit două palme peste urechi, provocându-mi din nou o durere imensă.
Astfel că Masumeh va fi obligată să se căsătorească cu cineva ales de fratele ei. Din fericire și datorită ajutorului dat de Parvaneh, Masumeh va scăpa de o căsătorie pusă la cale de fratele său. Parvaneh reușește să-i facă să se răzgândească în privința soțului și să aleagă un alt pretendent propus de ea. Masumeh se căsătorește într-un final cu Hamid cu care face cunoștință abia în ziua nunții.
Și Hamid a fost obligat din cauza tradiției să se însoare, dar el este preocupat de alte subiecte, nu-și dorește o viață de familie.
Știi de ce nu voiam să mă căsătoresc? Pentru că o persoană căsătorită nu are viață proprie, se trezește ocupată și cu obligații și nu se mai poate gândi la idealurile sale. Se spune că atunci când un bărbat își ia soție, se oprește, când se naște primul copil, cade în genunchi, al doilea îl îndoaie și la al treilea dispare.
Masumeh este încântată când Hamid o încurajează să-și continue studiile. Deși nu sunt îndrăgostiți, cei doi reușesc să coexiste și chiar ajung să țină unul la celălalt. Viața de cuplu va fi una grea, traiul împreună va fi o provocare. Chiar dacă Masumeh se va situa mereu în umbră, vor reuși să aibă trei copii – doi băieți și o fată – și să experimenteze fericirea de a fi părinți.
Deoarece Hamid este un membru important al unui grup revoluționar, Masumeh se confruntă singură cu unele dintre cele mai dificile momente din viața ei. Idealurile și obiectivele politice ale soțului îi pun viața în pericol, a lui și a familiei, forțând-o să trăiască într-o continuă stare de îngrijorare și neliniște.
În ciuda acestui fapt, ea perseverează și reușește, fără să-și piardă din vedere în niciun moment copiii. Face un efort curajos de a riposta în calitate de văduvă pentru a-și proteja familia. Este o mamă iubitoare care va acorda întotdeauna prioritate copiilor ei și va face tot ceea ce este necesar pentru a-i ține în siguranță și a-i vedea liberi.
Cel care mă așteaptă
Când se apropie de cincizeci de ani, Saeid apare din nou în viața lui Masumeh. Cei doi descoperă că iubirea pură și nevinovată pe care au trăit-o a rămas la fel după atâția ani. După o căsătorie nereușită, despărțit de soția lui, Saeid o cere în căsătorie pe Masumeh pentru a continua povestea lor de dragoste.
Finalul îl veți descoperiți voi, un final potrivit cu titlul în română al cărții.
În Cel care mă așteaptă Parinoush Saniee vorbește despre drepturile pe care o femeie trebuie să le aibă în orice societate, chiar și într-una tradiționalistă. Masumeh a găsit forța de a se afirma, de a lupta, a îndurat totul singură, neavând nevoie de un bărbat în casă. Această luptă pentru locul ei, pentru supraviețuire într-o lume musulmană, a secătuit-o de puteri. Masumeh este un personaj reprezentativ pentru populația iraniană din acele vremuri, dar și din vremurile actuale.
Acest articol conține butoane și link-uri către librării online. Am încercat să găsesc cel mai bun preț pentru cărțile recomandate pentru a vă da posibilitatea să vă alegeți cât mai multe cărți. Plasând o comandă prin accesarea link-urilor de pe blog, mă ajutați să continui să vă prezint recenzii la cărți de top, cărți bestseller sau cărți care m-au impresionat și vreau să le aduc în atenția voastră. Plasarea comenzii nu modifică prețul produselor.
Pingback: Tatal celuilalt copil | Recenzie – Parinoush Saniee – Dusă cu cartea
Pingback: Cei ramasi si cei plecati | Parinoush Saniee – Dusă cu cartea
Pingback: Splendida cetate a celor o mie de sori | Khaled Hosseini – Dusă cu cartea
Pingback: Orașul minciunilor - Ramita Navai – Dusă cu cartea 2021
Pingback: Tatal celuilalt copil de Parinoush Saniee - Dusă cu cartea 2022