fbpx

Laur | Evgheni Vodolazkin

Laur - Evgheni Vodolazkin

Tradus in peste douazeci de tari, bestsellerul Laur este de doua ori castigator al Premiului Bolsaia Kniga – Premiul intai si Premiul cititorilor – in 2013. Considerat o capodopera a literaturii ruse actuale, Laur este un roman complex care readuce la viata secolul al XV-lea, intr-o intriga strabatand timpul si spatiul, cu un personaj complex, care este pe rand vraci, nebun sfant, pelerin si calugar. Dupa ce i-au murit parintii de ciuma, Arseni este lasat in grija bunicului sau Hristofor, un vindecator din anul 1420. 

Copilaria ii este ocupata de lucrurile simple, dar si de tovarasia lui cu un lup, la fel ca in Omul a uitat ca trebuie sa moara. Bunicul reuseste pana la obstescul sfarsit sa-i transmita toate cunostintele sale in materie de medicina naturista, dar si de scriere si citire. Moartea bunicului sau il lasa descoperit emotional, intr-o perioada in care avea cea mai mare nevoie. Fugind din fata molimei care secera omenirea in acele timpuri, Ustina este vindecata de catre Arseni si in acelasi timp, ii face pe acestia sa cada in mrejele primei iubiri, o iubire secreta/pacatoasa care duce la moartea Ustinei la nasterea fiului lor. Zdrobit de pierderea Ustinei si a fiului lor, Arseni paraseste acele locuri si incepe un proces de negare a sinelui, care ar duce la mantuirea sufletului iubitei si copilului nascut mort.

“…in cursul vietii, sufletele nu de putine ori se impietresc, si atunci putini sunt aceia care le recunosc dupa moarte. Dar daca dragostea ta, Arseni, nu e falsa si ramane nezdruncinata cu trecerea timpului, se pune intrebarea de ce sa nu va recunoasteti unul pe altul acolo unde nu e nici durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit.”

Arseni devine cunoscut prin toate locurile unde vindeca ciuma, atat prin puterea credintei lui cat si prin puterea tehnicilor invatate de la bunicul sau. In calatoria lui prin lume (Ierusalim, Venetia) Arseni se imprieteneste cu Ambrogio, un clarvazator din Italia, care pornise in lume pentru a strange cat mai multe date despre sfarsitul lumii.

“Cuvintele devreme si tarziu nu definesc continutul fenomenelor. Ele se refera doar la forma trecerii lui – a timpului. Timpul nu se epuizeaza, ci fenomenul. Fenomenul se exprima si isi inceteaza existenta. Poetul piere, sa zicem, la 37 de ani, si oamenii, deplangandu-l, incep sa isi faca socoteala ca el ar mai fi putut scrie. Dar el poate a spus deja ce avea de spus, s-a exprimat pe de-a-ntregul.”

Arseni daruieste din intelepciunea lui, vindecare, bunatate, fara a se mandri in vreun fel. Toate acestea le foloseste pentru mantuirea Ustinei si a copilului lor, iar oamenii se impartasesc din spiritualitatea lui, iar prezenta lui este datatoare de liniste sufleteasca si trupeasca.

“Vechiul Testament il deschide Adam, iar Noul Testament il deschide Hristos. Dulceata marului mancat de Adam se transforma in acreala otetului baut de Hristos. Pomul cunoasterii duce omenirea spre moarte, dar lemnul crucii daruieste lumii nemurirea. Repetarile sunt date pentru biruirea timpului si pentru salvarea noastra. ”

Dupa ce se intoarce de la Ierusalim, Arseni se calugareste, luand numele de Ambrozie, iar mai tarziu cand alege sa traiasca, ca un schimnic devine Laur.

“Laur e un nume bun, caci planta care ti-e de-acum tiz e medicinala. Fiind vesnic verde, ea simbolizeaza viata vesnica. … Viata mea a fost traita de patru oameni care nu seamana unul cu altul, care au trupuri diferite si nume diferite (Arseni, Ustin, Ambrozie, Laur).”

Poti cumpara cartea dand click pe unul din link-urile de mai jos:

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Drepturi de autor!
%d blogeri au apreciat: