Rămas bun, deces, doliu | Patricia Mannen
Rămas bun, deces, doliu | Patricia Mannen

Rămas bun, deces, doliu | Patricia Mannen

Perioada doliului este una dificilă atât pentru adulți cât și pentru copii. Abordarea acestui subiect din punctul de vedere al adultului am văzut-o în cartea autoarei Anne Ancelin Schutzenberger Cum să treci peste doliu. Sufletul copilului este unul deosebit de sensibil, iar abordarea subiectului doliului este unul delicat. Copiii nu au capacitatea adulților de a trece peste unele situații și trebuie să li se spună adevărul, să li se dea posibilitatea de a-și lua rămas bun.

Rămas bun, deces, doliu

Rămas bun, deces, doliu este cartea prin care un copil găsește răspunsuri pentru întrebările dificile, înțelege că moartea este un proces care face parte din viață, iar prin intermediul imaginilor adulții pot explica mai ușor fiecare situație. Este ilustrată deosebit, cu părți care se desprind pentru a explica mult mai ușor.

Fiecare copil trece printr-o perioadă în care îi este frică de momentul morții părinților, mai ales că anul 2020 a fost sub egida necunoscutului, a bolii și s-a vorbit foarte mult despre moarte. Un copil căruia nu i se explică cu grijă și într-un mod delicat când vine momentul morții sau ce se întâmplă cu oamenii care mor, va deveni un copil anxios.

Cum poate un copil să-și ia rămas bun

Nimănui nu-i este ușor să-și ia rămas bun de la cineva drag, însă atunci când persoana respectivă este grav bolnavă și va deceda, copilul trebuie învățat și sprijinit pentru a-și lua rămas bun. Însoțindu-i cu flori sau cu un mic dar făcut de ei pentru persoana suferindă, copiii se obișnuiesc cu ideea că boala vine uneori indiferent de vârstă și că nu se mai poate face uneori nimic, însă putem alina suferința persoanei respective prin prezența noastră.

Greșeala des întâlnită a părinților care vor “să-i protejeze” pe copii de această suferință, de a-și vedea bunicul suferind, poate duce la momente dificile ulterior. Ca și noi, copiii au nevoie de răspunsuri și de explicații. Putem pierde pe cineva, dar amintirile cu acea persoană nu ni le poate lua nimeni.

… despărțirea cea mai grea este atunci când o persoană îndrăgită ne părăsește, încetând din viață. Este foarte greu de acceptat ca nu ne va mai fi niciodată alături. Asta ne face să ne simțim triști, speriați sau poate furioși. Și deseori avem nevoie de mult timp pentru a ne obișnui cu gândul, pentru a ne consola.

Cum se simte durerea doliului

Durerea face parte din procesul de vindecare, iar copilul ca și adultul trebuie lăsat să-și verbalizeze suferința sau să-i fie acceptate excesele de furie sau tristețea. Unii copiii își pierd pofta de mâncare sau se învinovățesc pentru pierderea persoanei iubite. Explicându-i copilului că unele boli sunt incurabile și că s-a făcut tot ce era posibil pentru recuperarea acelei persoane, copilul va înțelege că nu vizitele mai dese ar fi dus la vindecarea rudei lor, sau că iubirea mărturisită neîncetat ar fi vindecat-o. Copilașii, datorită purității lor sufletești, consideră că orice are o rezolvare, însă moartea este singurul lucru care nu are.

Uneori, frica de a nu mai pierde și alți membri ai familiei îi face pe cei mici să le verifice respirația atunci când dorm, să-i trezească dacă li se pare că sunt absenți prea mult timp. Frica de incertitudine îi face până și pe copii să se piardă.

Ar fi bine să li se spună, de asemenea, că sunt momente în care fiecare dorește să rămână singur pentru a plânge sau pentru a rememora unele momente cu acea persoană iubită. Cu tact și răbdare, copilul va înțelege că nu se vrea înlăturarea sau abandonarea lui. Durerea poate fi gestionată atunci când amintirea persoanei decedate nu mai doare atât de tare, când ne putem desfășura viața normal, păstrând amintirea mereu, chiar și când râdem sau ne jucăm.

Doliu nu înseamnă numai suferință. Dacă este învățat cum poate trăi cu această pierdere, cum își poate relua jocul și activitatea fără teama că va uita persoana decedată, copilul se va acomoda situației. Așa cum am văzut și în cartea Cum să treci peste doliu a autoarei Anne Ancelin Schutzenberger, de multe ori frica de uitare ne face să persistăm în starea de suferință.

Pregătirea copilului pentru înmormântare

După ce și-a luat la revedere de la persoana suferindă și aceasta a decedat, este recomandat să implicăm și copilul în acest proces de pregătire a înmormântării. Bineînțeles că nu-l vom lua cu noi la cumpărăturile obositoare, dar spunându-i să-i pregătească o scrisoare sau o mică coroană făcută de el, îl va face să se simtă important și să-și exprime sentimentele față de cel care a murit.

În ceea ce privește imaginea persoanei decedate, poveștile despre strigoi și alte lucruri ar trebui evitate în preajma copilului. După ce corpul neînsuflețit este pus în sicriu, pielea capătă culoarea galbenă, ca de ceară, și este rece la atingere. Pregătindu-l dinainte cu toate aceste informații, copilul va considera natural tot ce se întâmplă și nu va fi speriat sau traumatizat.

Doliul este ca un drum lung pe parcursul căruia învățăm cum să depășim pierderea. Sentimentele noastre se schimbă mereu. Discuțiile, rememorările, muzica, sportul și excursiile ne pot consola.

Cum păstrăm memoria persoanei decedate

Chiar dacă nu mai este posibil să revedem persoana decedată, amintirile și sentimentele noastre sunt cele care o păstrează mereu vie. Atât slujbele de pomenire, cât și momentele în care comemorăm persoana decedată sunt momente care ne aduc mai aproape de ea, de amintirea ei. Copiii pot fi încurajați să scrie scrisori în care să-și spună sentimentele, apoi să le ardă sau să le pună pe apa unui râu. Natura are “acea putere” care face ca gândurile, dorințele și sentimentele noastre să fie transmise persoanelor decedate.

Puteți confecționa împreună cu cel mic o cutie în care să puneți acele lucruri care vă amintesc de ea. Albumele de poze sau filmulețele video sunt și ele de mare ajutor. De asemenea, puteți cumpăra dulciurile, sucul sau ceaiul preferat al persoanei pierdute și le puteți savura amintindu-vă de ea.

Rămas bun, deces, doliu este o carte pe care v-o recomand din suflet, o carte pe care fiecare copil ar trebui s-o citească pentru a nu deveni un adult traumatizat din cauza unui doliu neîncheiat.

Cumpără online

2 Comments

  1. Pingback: Cum să treci peste doliu Anne Ancelin Schutzenberger - Dusă cu cartea 2021

  2. Pingback: Cuplul in psihogenealogie - Dusa cu cartea 2021

Leave a Reply

Drepturi de autor!
%d bloggers like this: