Cuprins
Fiecare zi este plină de noi provocări, proiecte, tensiuni și găsim din ce în ce mai puțin timp pentru a sta în liniște. Lumea modernă este copleșitoare uneori, iar cerințele ei par să ne depășească capacitatea de a ne adapta. Liniștea este cheia de Ryan Holiday este cartea care ne invită să luăm o pauză de la zgomotul zilnic și să trăim frumos, să citim ceva frumos, ceva care să ne liniștească.
Prin exemplele unor personalități cunoscute în toată lumea: John F. Kennedy, Winston Churchill, Fred Rogers, Anna Frank, regina Victoria, Socrate, Napoleon, Leonardo da Vinci sau Marc Aureliu, Ryan Holiday reușește să adune lecții importante, să ne ajute să ne inspirăm din viața acestora și să identificăm momentele în care am putea deraia de la planurile noastre, de la propria viață.
Chemarea liniștii este tăcută. Lumea modernă, nu. Pe lângă zarva, sporovăiala, intrigile și conflictele interne care le-ar fi familiare contemporanilor lui Seneca, noi mai avem și claxoanele mașinilor, radiourile, alarmele telefoanelor mobile, notificările rețelelor sociale, drujbele, avioanele. Atât problemele noastre personale, cât și cele profesionale sunt copleșitoare.
Fii prezent
Toate cărțile de dezvoltare personală ne îndeamnă să fim prezenți. Ce înseamnă să fii prezent? Starea de prezență are legătură cu a conștientiza existența ta, ceea ce faci în fiecare moment, pentru a opri avalanșa de gânduri care nu îți dă pace toată ziua. Chiar și conștientizarea mersului ne distrage de la planificarea unei noi ședințe, a unui telefon care trebuie dat urgent.
Starea de stres este continuă și cortizolul este secretat nu doar când suntem în pericol, ci tot timpul. Dar putem fi oare tot timpul prezenți? Povestea Marinei Abramovic care a stat pe parcursul a 79 de zile în fața unui public străin, fără a fi distrasă de nevoile corpului său sau fără a schița durerea, este una deosebită. Puțini dintre noi am reuși această performanță care tinde să aparțină geniilor.
Fii prezent. Și ce dacă nu ți-a reușit în trecut? Nu-i nimic. Acesta este avantajul prezentului. Faptul că este continuu, oferindu-ne mereu a doua șansă.
Golește-ți mintea
Pentru a observa lucrurile importante trebuie să-ți golești mintea. Am auzit această frază și pentru momentul în care meditezi. Să-ți golești mintea nu înseamnă că vei putea să renunți la toate gândurile, însă, dacă le vei elimina pe cele inutile, cele care ne consumă toate energia uneori, vei face un pas în față, către acele lucruri pe care ți-ai propus să le faci.
Uneori analizăm excesiv toate situațiile. Renunțăm la unele proiecte înainte de a lua viață. Ne este frică de eșec, de faptul că am putea să ne facem de rușine în fața celorlalți, în fața familiei noastre. Și cu toate acestea, ne ghidăm după primul gând care ne apare la sfârșitul analizei.
De cele mai multe ori, gândirea rațională este cea care ne împiedică să facem ceea ce ne place, să cerem ceea ce avem nevoie. Ceea ce este “invizibil” se poate desluși doar cu ajutorul minții calme, se simte, iar pacea vine din interior.
Deși pare uneori o activitate fancy să scrii într-un jurnal zi de zi, te poate ajuta să deslușești multe probleme. Atunci când scriem trecem situația prin filtrul gândirii, iar prin scris o facem cunoscută. În fața unei foi ne putem destăinui mult mai ușor decât în fața unei persoane. Exemplul Annei Frank, care a reușit să-și păstreze liniștea sufletească cât timp a stat ascunsă în timpul Holocaustului, este unul grăitor.
Anne Frank își dorise un jurnal din motive lesne de înțeles. Era adolescentă. Avusese momente în care se simțise singură, speriată sau plictisită, însă niciodată nu trăise închisă într-un spațiu înghesuit și sufocant, alături de alte șase persoane. Atmosfera îi era străină, îi părea copleșitoare și nedreaptă. Avea nevoie să spună cumva tot ce avea pe suflet.
Gândurile funcționează când este liniște
“Gândurile nu funcționează decât în tăcere” spunea Thomas Carlyle. Dacă vrei să ai parte de aceste momente, trebuie să le cauți. Plimbările în natură fac parte din acele locuri în care găsești liniștea. Atunci când ești în liniște apar idei noi, soluții noi. Chiar și când te retragi într-o cameră din casa ta, cerându-le celorlalți să-ți respecte dorința, ai creat un moment în care poți găsi pacea și liniștea.
Chiar și oamenii pe care îi întâlnim zilnic, prieteniile care se leagă, ne pot influența starea de spirit. Dacă te înconjori numai de oameni de la care poți învăța ceva, care sunt un exemplu pentru tine, poți realiza și tu lucruri mărețe. La fel ca și copiii, și adulții tind să-i imite pe ceilalți. Cu cât experimentezi mai mult, că atât vei învăța mai multe, ți se vor deschide noi orizonturi.
Vindecă copilul din tine
Dacă fiecare dintre noi am avea capacitatea de a conștientiza traumele din copilărie, atunci am putea deveni niște adulți care își pot vindeca rănile sufletești din copilărie. Fiecare generație are parte de o anumită educație, iar părinții noștri nu au făcut decât să urmeze exemplele părinților lor, cauzându-ne răni sufletești. Acele “patern-uri” pe care fiecare dintre noi le urmăm, ar putea fi stopate dacă am alege doar ceea ce este bun și am elimina ceea ce este greșit.
Chiar dacă în ziua de astăzi avem la dispoziție mai multă literatură de specialitate, trebuie să avem și disponibilitatea de a învăța ceea ce este de corectat, de a ne vindeca de ceea ce ne face rău, de a vindeca generațiile viitoare.
Exemplul lui Michael Jordan care nu a reușit să treacă peste momentele din copilărie în care a fost neîndreptățit, răbufnirea acestuia la decernarea unui premiu important, ne fac să ne întrebăm dacă acesta a luptat să ajungă acolo unde era, în elita sportivilor, pentru că și-a dorit sau doar pentru a le demonstra celorlalți ceea ce poate face, pentru a se răzbuna pe nedreptatea care i-a fost făcută? Oare a fost vreodată fericit, mândru de realizările lui? Oare le-a conștientizat?
A urmat un discurs ciudat, ireal, în care Michael Jordan, un om care nu mai avea nimic de dovedit, dar cu numeroase motive de recunoștință, a petrecut aproape o jumătate de oră enumerând și dând replica tuturor oamenilor care îl supăraseră câtuși de puțin în carieră. De pe podium, pe un ton de falsă veselie, fiind în mod evident profund emoționat și plin de furie, s-a plâns de criticii din presă.
Drumul spre liniștea sufletească poate fi anevoios, însă odată dobândită, aceasta va fi ca o flacără care ne luminează sufletul și care ne eliberează de toate fricile. Cartea Liniștea este cheia se încheie cu o frază la care ar trebui să medităm cu toții:
Moartea este sfârșitul tuturor lucrurilor: al minții, al sufletului și al corpului nostru, într-o liniște sufletească finală, permanentă.